un mic sentiment de ura

urasc ca ma atasez de persoanele care sunt cu mine asa cum mi-as dori! si uras ca se intzelege mereu alceva! si momentan urasc lumea! pe mine nu! eu nu am gresit data asta! urasc sentimentele in general...acum le-as da inapoi!......revin cu subiectul care-mi macina linistea: de ce cand suntem raniti ajungem sa revarsam ura?...ura e un sentiment mai puternic decat iubirea, traieste, respira, vibreaza!...

atat

in viata ajungem undeva... intr-un moment... o fractiune unde pierdem totul!
sunt tipul de om care pune pret pe parerea celorlalti; tipul de om care se lasa afectat de ceea ce ar crede ceilalti despre el; tipul de om care se lupta mai toata viatza sa pastreze anumite standarde si parari la cote inalte si care in momentul in care standardele si cotele inalte coboara devine tipul de om derutat, singur, speriat, suparat; tipul de om care dramatizeaza care se sperie si care ar vrea sa se ascunda si sa fuga! si se ascunde! si moare inauntru! si atat!

sweet november

inca o zi in care realizez ca eu nu cred in dragostea desavarsita , cea cu sacrificii si durere!
am vz sweet november si ma asteptam sa fiu in lacrimi... deci eu chiar nu am avut curajul sa vad acest film pana in momentul de fatza! si nici nu am vrut sa il vad singura!
ce mi-a placut la el? nu stiu daca mi-a placut ceva la el, ce nu mi-a placut? nu stiu nici asta ! stiu doar ca mi se pare oarecum nereal! o sa mor si asa ceva nu o sa mi se intample niciodata! ma rog ...macar a zecea partea din filmul asta ! mai putin partea cu moartea... cred ca a fost singura chestie care mi-a lasat un gust amar in gura; eu chiar mi-am dorit sa mor! ce aiurea suna dar ma gandeam ca daca mor trec mai usor prin viatza:))
sunt o persoana rea si rece , asa ceva nu mi se va intampla niciodata, si nu pt ca nu mi-as dori , ci doar pt ca nu exista!
romantismul e mort si ingropat!